Homeopatie

Avantajele, dezavantajele şi limitele homeopatiei

Homeopatia

Homeopatia are rădăcini adânci în istorie, dar aşa cum o cunoaştem azi reprezintă creaţia unui singur om: un neamţ genial care a trăit pe la 1800 şi e numea von Hahnemann. El reprezintă pentru homeopatie ceea ce reprezintă Freud pentru psihanaliză.

Ideea de bază a homeopatiei a fost enunţată încă din antichitate în principiul "Simila similibus curantur": bolile pot fi tratate cu remedii care - dacă ar fi aplicate în doze mult mai mari unui om sănătos - ar provoca o boală asemănătoare. Varianta populara: "cui pe cui scoate" !

În homeopatie folosim remedii (aşa sunt denumite medicamentele homeopatice) care conţin doze EXTREM de mici din anumite extracte minerale, vegetale, animale (rar de alta natura). Dozele sunt atat de mici incat nu pot fi măsurate cu nici un aparat.

În timpul prelucrării lor, remediile sunt "dinamizate" (="potenţate"). Altfel spus se agită mult încât principiile active din substanţa de la care pornim trec în mediul de diluare.

Mecanismul de acţiune al remediilor homeopatice este necunoscut (menţionăm ca de obicei în medicină mecanismul de acţiune al medicamentelor nu se cunoaşte). Lucrurile se petrec ca şi când remediile ar emite un semnal- pe o anumită lungime de undă- care corespunde unei lungimi de undă date de afecţiunea respectivă.

Avantajele, dezavantajele şi limitele homeopatiei

» AVANTAJELE homeopatiei sunt: lipsa completă de toxicitate, eficienţa foarte mare (este metoda cu care am obţinut adevarate miracole), posibilitatea ca pacientul să fie vindecat în ansamblul său (exemplu: el poate veni pentru o durere de inimă şi este vindecat atât de durerea de inimă cât şi de genunchiul artrozic de care suferea de 30 de ani), preţul foarte mic al remediilor homeopatice (cele mai scumpe costa 11 RON, iar cele românesti costa 1,6 RON/flaconul), indicaţiile foarte largi (aproape orice boală poate fi tratată homeopatic, precum şi orice bolnav: copii mici, gravide, bolnavi alergici), posibilitatea de a se obţine vindecări de lungă durată.

» DEZAVANTAJELE homeopatiei: cere din partea medicului un grad foarte înalt de calificare, consultaţia durează frecvent o oră întreaga sau chiar se desfaşoară în mai multe şedinţe; metoda nu face casă bună cu consumul anumitor medicamente, nici cu consumul de cafea; nu întotdeauna medicul reuşeşte să ajungă la remediul care duce la vindecare "din primul foc", fiind nevoie de o a doua sau chiar a treia consultaţie.

» LIMITELE homeopatiei sunt date de acele boli în care transformările patologice sunt atât de mari încât vindecarea organismului prin propriile forţe nu se mai poate produce. Altfel spus: dincolo de homeopatie începe chirurgia. Unii bolnavi răspund numai în parte la tratamentul homeopatic, mai ales în cazul celor care au abuzat de antibiotice, hormoni, vaccinuri sau medicamente cu acţiune psihică: acestea scad mult capacitatea organismului de a se vindeca prin propria forţă de reacţie.

Mai trebuie spus că homeopatia face parte (ca şi fitoterpia, apiterapia, acupunctura si reflexoterapia) dintr-o anumită filozofie medicală şi de viaţă. Această filozofie vede bolnavul în ansamblul lui ("abordarea holistică"), şi nu ca pe un posesor al unui organ bolnav. Au existat şi vor mai exista multă vreme deosebiri mari de vederi, fricţiuni şi chiar dusmănii între adepţii acestei filozofii medicale şi practicienii medicinei convenţionale. Medicina nu e o ştiintă exactă, ci este artă făcută de oameni pentru alţi oameni, deci este o culme a subiectivităţii. Aceasta nu trebuie să mărească gradul de confuzie al pacienţilor: la urma urmei, fiecare este chemat ca, informându-se şi cerând sfat competent şi altruist, să aleagă calea cea mai potrivită pentru el.

Cum se desfaşoară un consult homeopatic

› Durata unui consult homeopatic este cam dublul duratei unui consult medical obişnuit.

› Partea cea mai importantă o reprezintă anamneza (=interogatoriul). Vă puteţi aştepta la întrebări care nu au o legătură evidentă cu motivul pentru care aţi venit la consult. Dacă aţi venit pentru că vă cade părul s-ar putea sa fiţi întrebat ce fel de legume preferaţi. Unele întrebări vi se vor părea de-a dreptul ciudate şi vă vor solicita atenţia pentru detaliu: de exemplu dacă durerea de stomac de care vă plângeţi e mai rea în nopţile cu lună plină, sau dacă vreunul din parinţii dv işi poate da coatele peste cap.
Cu adevărat importante pentru homeopatul dv sunt lucrurile care sunt ciudate: dacă simţiţi nevoia să puneţi ceva rece pe un loc inflamat nu e prea interesant: e regula. Daca însă observaţi că ÎN CAZUL DV PARTICULAR inflamaţia se ameliorează dacă aplicaţi ceva cald, asta poate interesa în cel mai înalt grad pe homeopatul dv.

› În final homeopatul va trebui să aleagă remediul potrivit nu atât bolii dv, cât personalităţii dv: s-ar putea ca 100 de bolnavi care prezinta litiază renală să primească 100 de remedii diferite. Nicăieri ca în homeopatie nu e mai valabil principiul "nu există boli, există bolnavi". Deosebirea dintre un bolnav de piatră la rinichi şi un alt bolnav de piatră la rinichi poate să fie reflectată de faptul că mama unuia a suferit in tinereţe de TBC, iar celălalt bolnav obişnuia să-şi facă în fiecare an un vaccin antigripal.

› După consultul homeopatic medicul vă poate prescire un tratament pe loc sau, mai probabil, vă va chema în altă zi să vă prescrie un tratament. Aceasta deoarece acum începe o muncă grea pentru el: va trebui ca, pe baza datelor acumulate, să găsească un remediu care corespunde cât mai bine personalităţii dv.

› Medicul vă va prescrie un remediu, două sau trei, pe care le veţi lua într-o anumită ordine. Vă va chema la un control de obicei la 5-6 saptamani. Este important sa nu vă pierdeţi răbdarea: mai ales în bolile cronice răspunsul se poate lăsa aşteptat mai multe săptămâni, după cum e posibilă agravarea unor simptome timp de câteva zile (dar nu agravarea bolii: aşa cum am spus homeopatia e lipsită de nocivitate). Varianta cea mai proastă este atunci când semnele bolii nici nu se agravează, nici nu se ameliorează după tratament: înseamnă atunci pur şi simplu că nu am nimerit remediul care vi se potriveşte şi va trebui să aveţi răbdare să o luam de la capăt cu interogatoriul.

Cum se administrează remediile homeopatice

› În homeopatie contează cum luaţi remediile mult mai mult decât în alopatie (aşa numim noi medicina "clasică", care foloseşte medicamente care încep cu prefixul "anti": antibiotice, antitermice etc)

› Mai întâi trebuie să ştiţi că remediile, ca să-şi conserve puterea, trebuie păstrate în flacon bine închis, departe mai ales de mirosuri tari (tutun, mentă etc). Flaconaşele conţin biluţe albe (remediile propriu-zise). Acestea nu trebuie manevrate cu mâna sau cu obiecte metalice (ex linguriţe), ci numai cu plastic sau hârtie. Când le luaţi cel mai simplu este să folosiţi căpăcelul flaconului.

› Când luaţi remediile trebuie să nu fi mâncat cel puţin 2 ore înainte. Acest lucru e valabil şi pentru orice lichide care sunt altceva decât apa (ex: suc, ceai). Remediile se pun sub limbă şi se vor topi singure în câteva minute. În cazul copiilor mici se dizolvă în puţină apă (NU: ceai, suc, lapte). Dupa 1/2 de oră de la luarea remediilor puteţi mânca, bea sau fuma. În ziua in care luaţi remedii nu beţi cafea şi nu folosiţi menta sub nici o formă (de exemplu: pastă de dinţi, gumă de mestecat)

› Cel mai comod este deci să luaţi remediile dimineaţa la trezire.

› În cazul în care aţi uitat vreuna din regulile de mai sus, mai ales cea privitoare la interdicţia cafelei şi mentei, consideraţi că remediul a fost antidotat (= l-aţi luat degeaba) şi luaţi-l a doua zi în mod corect.